Stau cu editorul deschis şi ezit să încep. UNU LA SUTĂ. E de-a dreptul jenant ceea ce urmează să scriu.
“Procentul de incinerare a fost de 0%, cel de transformare în compost de 0%, iar cel de depozitare a deşeurilor la groapa de gunoi – 99%“, informeaza GreenReport analizând cel mai recent raport al Eurostat (raport integral; centrul de date referitoare la deseuri). Suntem în aceeaşi categorie cu peste 90% din deşeuri la groapa de gunoi ca Bulgaria, Malta, Lituania şi Letonia, unde doar bulgarii stau mai prost ca noi.
Trebuie menţionat că datele din raport exclud deşeurile provenite din agricultură şi industrie.
Din acelaşi articol reiese că legislaţia română prevede obligativitatea colectării selective pentru toată lumea, dar că accesul la serviciile specializate este redus. Altfel spus avem încă o lege dată de dragul de a exista dar pentru a cărei aplicare nu se deranjează nimeni, sancţiunile fiind inexistente.
Singurul aspect mai puţin negativ pare să îl constituie cantitatea de deşeuri pe cap de locuitor: 382 de kilograme pentru fiecare român – mult sub media europeană de 524 kg şi la sub jumătate faţă de ţara cu cea mai mare cantitate de deşeuri per capita – Danemarca, 802 kg. De ce?
“Cantităţile de deşeuri menajere generate în România sunt scăzute în comparaţie cu celelalte state datorită comportamentului de consum foarte diferit, inclusiv perioadei de viaţă a unui produs din gospodărie, care are un grad de reutilizare mai mare la noi decât în alte state”,
a explicat Lorita Constantinescu.
Să nu ne lăsăm, totuşi, păcăliţi de cifrele brute: în medie, în UE tratarea deşeurilor e descrisă de următoarele procente:
| TRATARE | UE | RO |
| Depozitate la groapa de gunoi |
40% | 99% |
| Reciclate |
23% | 1% |
| Incinerate |
20% | 0 |
| Transformate in compost |
17% | 0 |
În ţările nordice eşti considerat necivilizat dacă nu arunci gunoaiele selectiv, iar dacă persişti în comportament ţi se va atrage atenţia că ceea ce faci nu este corect. În ţara noastră colectarea simpla a deseurilor e o provocare, iar dorinţa de a colecta selectiv e mai degrabă o extravaganţă asumată: containerele separate le găsim undeva la colţ de stradă sau de cartier, eventual neglijate de companiile de salubrizare, şi le vizităm la câteva zile cu sacoşele de plastic/sticlă/hârtie după noi. Probabil colectarea din containerele respective a dat acel remarcabil procent.
Articole asemanatoare:
2 Răspunsuri
Reutilizarea produselor are mult mai multe avantaje:
http://www.lucrurigratis.ro/Node.aspx?NodeId=167
@Cristi Yes
Andrei se-ntreaba de ceva timp ce sa dea din casa
Sun curioasa cu ce apare.