Gunoaiele din oceane

Anii în care am tratat oceanele ca pe nişte preşuri unde ascundem gunoaiele încep să se resimtă.

Dacă despre “petecul” de mizerie din Oceanul Pacific – de mărimea statului Texas, zic unii – se ştie încă de prin 1997, de curând s-a descoperit că şi Atlanticul are o astfel de zonă. Ea începe la câteva sute de kilometri de coasta nord-americană. Nu se cunoaşte deocamdată întinderea zonei de gunoi de la est la vest, dar se ştie că ea ocupă zona dintre 22 şi 38 de grade latitudine nordică – asta înseamnă ca dimensiune cam de la noi până în Finlanda. Acumularea deşeurilor în aceste zone, atât de depărtate de uscatul de unde au venit 80% din gunoaie, se explică prin circulaţia curenţilor oceanici.

Cercetările întreprinse de SEA –  Sea Education Association din Massachusetts – au relevat în unele locuri densitatea maximă de 200 000 de bucăţele de gunoi pe kilometru pătrat în cazul petecului din Atlantic, totuşi mult mai mică decât cea descoperită în Pacific: 750 000 bucăţi/km pătrat.

Petecele de gunoaie conţin deşeuri formate din materiale plastice de mici dimensiuni, aflate în suspensie. Au ajuns atât de mici, aproape de nevăzut, datorită procesului de fotodegradare. Spre deosebire de biodegradare, fotodegradarea duce doar la fragmentarea continuă a deşeurilor până când devin suficient de mici încât să intre în lanţul trofic.

Cu alte cuvinte, oricât s-ar descompune tot plastic rămâne, şi cu cât e mai mic cu atât e mai toxic, schimbându-şi proprietăţile şi răspândind chimicale. Animalele se sufocă ori se intoxică cu substanţele conţinute, pe care le transmit mai departe prădătorilor lor, printre care ne numărăm şi noi la un moment dat…

The damage has been done, dar putem să limităm daunele la cele de acum dacă facem simplul gest de a recicla, indiferent că vorbim de sticla de cola, pungi sau carcase de monitor.

Surse & afla mai multe detalii: news.nationalgeographic.com | news.bbc.co.uk | wikipedia.org

---

TweetRecomandă prietenilor tăi acest articol:

Articole asemanatoare:

1. Gunoaiele si rumegusul, pericol de inundatii in Bistrita
2. Tigrii ar putea sa dispara in 2022
3. Eclipsă de Soare în Insula Paştelui
4. Golful Mexic: “Arata foarte Infricosator”, spune astronautul Oleg Kotov
5. Care este Amprenta de Carbon pentru un Incendiu de Vegetatie

1. Paul says:

   March 10, 2010 at 08:47

   Foarte bun articolul. Keep up!
2. Luana says:

   March 11, 2010 at 02:56

   multumesc will do!