34Life - Tree for life » Eco Romania

Romania: 3.850 de produse traditionale inregistrate la finele anului 2011

SimonaG — Fri, 20 Jan 2012 12:53:35 +0000

Romania avea inregistrate la nivel national un numar de 3.850 de produse alimentare in Registrul de atestare a produselor traditionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decat in 2010, ponderea cea mai mare fiind detinuta de produsele lactate, potrivit datelor centralizate de directia de specialitate din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Desi exista o diversitate a produselor traditionale inregistrate la nivel national, de la branzeturi, produse din carne, de panificatie sau de brutarie, pana la bauturi, miere, fructe si legume, deocamdata magiunul de Topoloveni ramane singurul produs alimentar care a reusit sa obtina protectia comunitara.

Potrivit specialistilor MADR, pasii care trebuie urmati pentru obtinerea protectiei comunitare pentru un produs traditional vizeaza, in primul rand, constituirea grupurilor de producatori care vor intocmi caietul de sarcini, respectiv documentul care cuprinde date privind numele si descrierea produsului, aria geografica si dovada ca produsul este originar din aceasta, metoda de obtinere a produsului si legatura intre calitatea sau caracteristicile acestuia cu mediul geografic sau originea geografica, autoritatile ori organismele care verifica, elemente suplimentare de etichetare.

Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor traditionale inregistrate si atestate o reprezinta produsele lactate (aproape 39% din total), urmata de produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie si panificatie (15%), bauturi alcoolice (circa 9%) diferenta fiind data de alte produse si de legume si fructe.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.ecomagazin.ro

Revista E Verde

SimonaG — Wed, 18 Jan 2012 14:37:22 +0000

Clubul de Turism si Ecologie ECOTUR a scos primul numar al revistei “E Verde”, o publicatie dedicata studentului, continand articole cu teme ecologice si turistice.

Noul numar se gaseste in format pdf pe site-ul oficial al organizatiei – www.club-ecotur.ro si reprezinta un cadou pentru cei care doresc sa cunoasca mai multe lucruri despre obiectivele turistice insuficient valorificate din Romania, moduri in care se poate respecta natura si cum primul an din viata de student te initiaza in atat de multe privinte.

Sursa: www.lumebuna.ro

Berlin: Expozitia Internationala pentru Alimentatie, Agricultura si Horticultura “Saptamana Verde”

SimonaG — Mon, 16 Jan 2012 11:45:41 +0000

Capitala Germaniei, Berlin, gazduieste, in perioada 20 – 29 ianuarie a.c., Expozitia Internationala pentru Alimentatie, Agricultura si Horticultura “Saptamana Verde”, eveniment la care Romania participa, ca stat partener. La actuala editie a celei mai importante expozitii din lume cu un asemenea profil vor participa peste 1.600 de companii din 53 de tari, in 26 de pavilioane care ocupa, in total, 115.000 de metri patrati. Pavilionul national al Romaniei va cuprinde o suprafata de 1.000 de metri patrati, unde isi vor expune produsele realizate peste 60 de societati comerciale care activeaza in domeniul industriei alimentare, agriculturii si horticulturii. In calitate de stat partener, Romania va organiza ceremonia de deschidere a expozitiei, joi, 19 ianuarie, ocazie cu care vor fi prezentate, in fata a peste 4.500 de spectatori (oficiali, ambasadori, jurnalisti din intreaga lume), standurile de promovare a produselor autohtone, dar si traditiile si obiceiurile poporului roman, precum Sarbatoarea Vinurilor Romanesti sau Ziua Maramuresului.

Pe langa rolul de platforma pentru derularea unor importante afaceri intre partenerii prezenti, expozitia “Saptamana Verde” are, ca si la editiile anterioare, si caracterul unui festival al traditiilor gastronomice si folclorice.

Sursa: www.ecomagazin.ro

Oameni din satul Corna, zona Rosia Montana

SimonaG — Fri, 16 Dec 2011 14:24:17 +0000

Dintr-un articol din formula AS despre intalnirea cu oamenii din zona Rosia Montana, satul Corna…

Intalnirea cu Remus Cenusa:

Sute de morti au fost deshumati si ingropati aiurea, prin tara. Sute de gropi scormonite, cruci putrezite si gramezi de pamant prin care zac ramasite de candele sau icoane.
“Uite ce ravagii o facut blestemul aurului! Daca-mi zicea cineva, acu’ 15 ani, ca o sa ajungem sa ne dezgropam mortii pentru o sacosa de bani, ziceam ca-i om smintit. No, uite, aici am ajuns. Sa ne vindem casele si mortii din morminte!”.

[...]

80 de milioane, atat au luat.E suma fixa, atat plateste Goldul daca iti scoti mortul din groapa. si unii oameni accepta. Chiar multi! Vara trecuta, erau zilele alea toride, cand nu puteai sa treci pe drum de-atata miros. Scoteau morti ca pe banda rulanta. De-aici, ori din cimitirul de sus, de langa biserica. Peste tot mirosea a cadavru.

Inmormantarile in sat au fost interzise. Asa a decis Consiliul Local sau, mai exact, Goldul. Ca ei, precum diavolul, si-au varat peste tot coada. Chiar si prin biserici, unde preotii tin cu ei.

“Astia or bagat atata zazanie intre noi, ca oamenii s-or inrait de mama focului. Or ajuns sa se dusmaneasca de moarte frati intre ei, parinti cu copii. Ca banu-i ochiu’ dracului si unii ar vrea sa vanda, iar ailalti ba.

S-o facut o socoteala si zice ca-s cam 140 de oameni care or murit de inima rea dupa ce-or vandut. Cativa chiar s-or spanzurat, pe doi ii cunosteam si io, ii chema Eugen Nicoara si Ladislau Gruber. Amandoi or vandut si-apoi n-or mai putut indura. V-am zis io, asta-i blestemul aurului, nu altceva!”[.

[...]

“Eu ma consider un mot adevarat si-s cel mai fericit om ca m-am nascut aici. Ii multamesc lui Dumnazau ca de cum rasare soarele toata casa ne-o scalda in lumina. Am vreo 40 de familii de albine, merg cu ele prin tara si vad tot felul de locuri, dar nicaieri nu-i ca aici. De cum vine primavara, merg si culeg ghiocei sa-i dau la sotie. Apoi se face leurda, fragutele, iar de Constantin si Elena, incep sa apara ciupercile. si umblu cat ii ziua de mare prin padure sa le culeg. Am acolo un fag frumos, ca stejarul lui Horia de frumos, si stau langa el un ceas, doua, sa ma reculeg, si-apoi ma rog la Dumnezeu si Maica Domnului sa-mi pazeasca satul, familia si casa in care m-am nascut si sa ne fereasca de neamurile astea straine care vor sa ne smulga inima din piept”.

[...]

Ajungem la casa lui, singura din coltul asta de sat ramasa in picioare. Traieste aici cu sotia si un fecior de 27 de ani, amandoi camarazi de nadejde in luptele lui. Candva, tot locul asta era plin de case, iar dealul din spate era intesat de gradini. Acum, totu-i pustiu si parloaga.
“Noroc, totusi, ca or disparut pe rand, putin cate putin, si ne-am obisnuit mai lesne cu privelistea asta pustie”.

Gabriel Cioara, 13 ani

“Ma numesc Gabriel Cioara, am 13 ani si sunt impotriva proiectului Rosia Montana Gold Corporation”.

Asa incep toate compunerile lui de la scoala. Invata la Abrud, dar traieste cu parintii in satul Corna, din comuna Rosia Montana. E un copil cuminte, prea cuminte pentru anii lui. Inca din vremea gradinitei, a aflat ca satul lui ar putea fi ras de pe fata pamantului, ca toata valea asta ar urma sa fie ingopata in mocirla.

“Am ramas vreo opt copii aici, in sat, si nici unul n-ar vrea sa plece. Sunt cei mai buni prieteni ai mei si nu vreau sa ma despart de ei niciodata. Noi am facut intr-o zi un juramant. Ca daca ne-or sili vreodata sa plecam, sa ne legam cu totii cu un lant gros de gardul bisericii. Ca poate n-or avea curaj sa impuste niste copii”.

De 14 ani, de cand a venit Goldul, mama lui Gabriel, Adriana Cioara, e una din cele mai aprige luptatoare impotriva proiectului. Pentru asta a platit insa un pret greu. De ani buni, se chinuie cumplit cu o insuficienta cardiaca acuta. La numai 33 de ani, dupa zeci de nopti de cosmar, dupa atatia ani de revolta si spaime, inima ei a obosit iremediabil. “Asta e miza lor, sa ne termine fizic si psihic. si au o rabdare diabolica”.

Cei mai multi si-au vandut casele, cu tot cu pamant, si-acum isi plang de mila prin locuri straine. De-atata suparare, cinci dintre ei au fost gasiti spanzurati. Povestile lor au facut valva mare, oamenii s-au inspaimantat ca de un blestem, dar apoi, cu timpul, au inceput sa uite si sa vanda din nou.

[...]

“Tare mult s-au inrait oamenii. Sunt vecini pe care ii stiam de-o viata ori prieteni din copilarie care nici nu ma mai saluta pe strada, atata vrajba au semanat netrebnicii astia intre noi”. Sotul ei e sofer pe un TIR. Doar el aduce bani in casa. si-a imbracat remorca cu o prelata pe care scrie mare “Salvati Rosia Montana!” Asa se plimba prin toata Europa si se mandreste cu asta. Dar cel mai infocat om din casa pare sa fie Gabriel. De cate ori vede pe drum vreun jeep de-al Goldului, simte numai furnicaturi pe sira spinarii. Fuge de rupe pamantul, intra ingrozit in casa si striga de-l aud toti vecinii: “Gata, astia incep sa faca digul. Or sa ne inunde satul”. Are nopti de cosmar, cand viseaza mereu aceeasi aratare uriasa, ca un balaur pana la nori, care se apropie de sat si scuipa foc peste case. Se trezeste urland de spaima si pana dimineata se zvarcoleste in pat, fleasca de transpiratie. Ai lui au intrat la banuieli, sa nu fie vorba de vreo problema grava. L-au invatat apoi sa spuna seara de seara o rugaciune si, de-atunci, noptile astea de groaza parca s-au mai rarit. “Cine plateste pentru toate traumele astea, pentru copilaria lui chinuita? Cui ii pasa daca copilul meu se imbolnaveste?” Pentru toate noptile astea de groaza, pentru chinul pe care il indura, Gabriel a ajuns sa-i urasca de moarte pe cei de la Gold. Anul asta, de ziua lui, l-au sunat sa-l invite la o serbare organizata de ei. Le-a inchis telefonul in nas. In vara, s-a inscris in echipa de rugby a scolii, dar mai tarziu, cand a aflat ca sponsorul echipei e Goldul, a refuzat sa mai mearga la antrenamente, desi li s-au promis excursii si chiar castiguri financiare. “Din pacate, Goldul e peste tot. Nu e institutie unde sa nu-si fi bagat coada. S-a facut o statistica si a iesit ca 85 la suta dintre oamenii din zona nu au de lucru, iar vreo 60 la suta din tineri sunt plecati la munca afara. Au distrus tot, tocmai ca sa nu ai alta speranta si sa dai mana cu ei. Intr-o vreme au inchis lumina pe strazi, drumurile sunt pline de gropi, toate, doar ca sa ne faca traiul cat mai amar si sa plecam de-aici. stiu tot ce misca, au toate dosarele noastre, stiu si ce mancaruri ne plac. Sunt mult mai rai decat securitatea lui Ceausescu. si nu se sfiesc cu asta, ba dimpotriva, vor sa se stie ca ei sunt puternici si controleaza tot. Ca sa ne piara noua orice speranta. Numai ca ei nu stiu de ce suntem noi, mutuganii, in stare. Murim cu ei de gat si de aici tot nu ne lasam dusi”.

Mos Dragan, 73 ani

“Numa’ sa-i prind io la poarta, sa-mi ceara sa vand, ca o sa ies cu furca la ei si o sa strig s-auda toata valea, asa ura mare am in mine!”

Mos Dragan are 73 de ani si e poate singurul om din toata Rosia Montana pe care cei de la Gold il stiu de frica. Casa lui, veche de un secol, e chiar la marginea satului, aproape de locul unde ar trebui sa fie ridicat barajul. Cand au venit prima oara sa-i ceara sa vanda locul, i-au zis ca-i dau 800 de milioane. Atunci, mosul s-a ridicat, s-a dus in sopron si a iesit de-acolo cu toporul.

[...]

“Tot belsugul meu ii aici. Am pamant, oi, capre, vaci, gainuse. O viata de om. Acolo, sus, in cimitir, mi-s ingropati parintii. Cum sa-i dau io de-acolo? Ne-or furat petrolu’, gazele, padurile, acu’ vor sa ne fure si aurul! Sa rada muntii astia si sa faca aici un nou Hirosima. Pai ce-i acolo, in galeriile alea, nu vezi nicaieri in lume, domnule. Dar ce ma mahneste pe mine e ca-s multi lasi care or vandut. Plange sufletul in mine, cand ies in drum si vad cum se naruie satul”.

[...]

Femeia lui e la fel de apriga. Mai ales de cand mama ei, ajunsa la peste 80 de ani, a vandut Goldului frumusete de casa, cu cinci camere, doua camari, pivnita, cocini, grajd, hambar si gradina. Au tot vizitat-o si au tot ademenit-o, pana cand au convins-o. De-atunci, insa, sta numai in spitale, sarmana. De-atata dor dupa casa ei draga i-a pierit toata vlaga.
“Is multi care or vandut si pe urma s-or stins de dor. Multi, foarte multi. Asta-i semn de blestem, asa mi-o zis si-un preot din Brad. Ca-i mania stramosilor, care or sfintit locurile astea”.
Langa ea, asezat pe un scaun, mos Dragan tresare si o apuca de mana, ridicand privirea incruntata spre mine.
“Domnule, de 2000 de ani n-o indraznit nimeni sa ne scoata de-aici. No, iaca o fac acum, cand suntem in plina democratie. Ca tare marsava-i politica asta. Numa’ sa luati seama si sa scrieti la urma ca noi, motii, orice-ar fi, nu plecam de-aici niciodata. Ca mai bine murim inecati in iadul care-o veni”.

Articolul complet aici.

Sursa: www.formula-as.ro

Gabriel Cioara

Noua taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule

SimonaG — Thu, 15 Dec 2011 14:37:21 +0000

Proiectul de Lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, initiat de Ministerul Mediului si Padurilor, a fost aprobat astazi de Camera Deputaților. Legea va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Actul normativ prevede un nou mod de calcul al taxei, care determina reducerea ei cu pana la 25 la suta fata de nivelul actual.

De asemenea noua lege mareste numarul automobilelor pentru care se plateste taxa de poluare, prin includerea la plata a masinilor inmatriculate inainte de anul 2007, care nu au platit o asemenea taxa. Acestea vor plati taxa de poluare in momentul primei instrainari realizate dupa intrarea in vigoare a noii legi.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.green-report.ro

Programul “Terapie prin zambet” se dezvolta

SimonaG — Tue, 13 Dec 2011 12:52:38 +0000

Deloitte a derulat in luna octombrie o actiune de strangere de fonduri in randul angajatilor, pentru a oferi copiilor autisti acces la terapia desfasurata de actorii CliniClown in spitale. Mai multe despre CliniClowns gasiti aici.

Astfel, 32 de angajati ai companiei au alergat in total 360 de km la maratonul international organizat la Bucuresti in aceasta toamna. Fiecare kilometru a fost sponsorizat de catre prieteni, familie sau colegi cu suma minima de 5 lei. Astfel, atat cei cu o conditie fizica deosebita, cat si cei care nu au inclinatii sportive au avut posibilitatea de a se alatura acestei cauze. La final, bugetul obtinut a ajuns la 4.400 de euro.

Deloitte a dublat suma stransa, iar bugetul total de 8.800 euro a fost donat pentru a sustine extinderea activitatii actorilor CliniClowns care inveselesc copiii internati in spitale. Astfel, incepand cu luna ianuarie a anului viitor, programul “Terapie prin Zambet” se va dezvolta, iar clovnii care aduc zambete in spitale vor patrunde si in lumea copiilor autisti.

Programul “Terapie prin zambet”, initiat in urma cu 16 ani, isi propune sa imbunatateasca viata copiilor spitalizati, prin activitati de terapie prin joc.

Citeste toata stirea pe ResponsabilitateSociala.ro.

Traditional romanesc

SimonaG — Tue, 13 Dec 2011 12:42:27 +0000

“Avem în România locuri aparte, oameni minunați și lucruri deosebite. Ne bucurăm atunci că aparținem, într-un fel sau altul, de spațiul acela familiar de acasă. Așa că am pornit pe o cărare de poveste, aducându-ți tot ce are mai bun și mai frumos România noastră.

Mai întâi, tot felul. Găsești aici numai produse autentice, selectate cu grijă: cărți frumoase, filme și muzică de suflet, jocuri, păpuși și cărți pentru copii sau de când eram copii, bunătăți românești, artă populară tradițională, dar și altele, câte și mai câte. Îți amintești de România pe care o știi și descoperi noi produse pe care le alegem pentru tine.

Apoi, pe îndelete. Ne-am propus să livrăm oriunde în lumea largă, pentru ca tu să te poți bucura când primești pachetul de acasă. În plus, ne străduim să-ți oferim un spațiu plăcut, unde să poți căuta și comanda ușor ceea ce îți place.

Și, de n-o fi cu bănat. O să găsești un preț cumsecade, corect, pentru produsele românești pe care ți le oferim. Nu e deloc ușor, mai ales că le alegem cu grijă și ridicăm din sprânceană să fie de calitate.

Mulțumim pentru vizită și te așteptăm oricând, cu drag, la Prăvălia de acasă, un magazin online unde te bucuri de “tot ce-i românesc, bine ales”. Și, dincolo de vizită, am aprecia o vorbă bună la prieteni sau vecini. Iar dacă ne-a scăpat ceva ce ți-ar plăcea să găsești la Prăvălia de acasă, strigă peste gard să luăm măsuri.

Oamenii buni de la Prăvălia de acasă”

Pravalia de acasa este un magazin de comert online care se concentreaza pe produse romanesti. Site-ul cu pricina: pravaliadeacasa.ro.

Interviu cu Natca Vaszilcsin, project manager la Pravalia de acasa, aici.

Petitie pentru salvarea padurilor virgine

SimonaG — Thu, 08 Dec 2011 11:40:02 +0000

Sper ca nu ati uitat de campania “Salvati padurile virgine” initiata de WWF Romania…

Campania „Salvaţi pădurile virgine” are scopul de a pune sub protectie cele 250.000 de hectare de paduri virgine din tara noastra, printre ultimele din Europa. Peste 80% dintre padurile virgine din Romania nu au, in prezent, nicio forma de protectie si sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal. De pe pagina campaniei, padurivirgine.ro, citire:

“Iti multumim pentru ca esti unul dintre cei peste 100.000 de romani care au semnat petitia pentru salvarea padurilor virgine. Impreuna, am facut un pas mare spre un viitor in care putem schimba lucrurile in bine.

Pe 12 decembrie, la nici doua luni de la startul campaniei, vom semna un protocol cu Ministerul Mediului si Padurilor, prin care sa stopam imediat taierea padurilor virgine. Pana atunci, avem in continuare nevoie de ajutorul tau, pentru a raspandi mesajul si pentru a strange cat mai multe semnaturi, demonstrand ca padurile virgine sunt aparate de o comunitate puternica.

Nu am fi reusit sa ajungem pana aici, fara ajutorul tau! Iti multumim, noi, WWF Romania, dar mai ales cele 13.000 de specii care traiesc intr-o singura padure virgina.”

Nu uita sa semenezi petitia accesand acest link.

Gradina Botanica din Tulcea a fost reabilitata si dotata cu panouri solare

SimonaG — Wed, 07 Dec 2011 14:06:18 +0000

Gradina Botanica din Tulcea a fost reabilitata si dotata cu panouri solare, multumita programului de responsabilitate sociala corporativa „Impreuna pentru fiecare”, al Grupului Rompetrol. Valoare sprijinului oferit este de 14.000 USD.

Lucrarile au fost realizate cu ajutorul a 2 ingineri voluntari si 10 muncitori ai Gradinii Botanice. De asemenea, 50 de elevi ai Liceului Pedagogic s-au implicat in derularea unor activitati de informare in comunitate pe teme de protectia mediului, folosirea de energii alternative, biodiversitate si dezvoltare durabila.

Proiectul de mediu implementat in perioada 15 August – 01 Decembrie 2011 a presupus lucrari ample de modernizare a serelor – reabilitarea structurii metalice si vopsirea peretilor, montarea foilor de policarbonat, inlocuirea solului in jardiniere si repopularea cu plante. Simultan, a fost instalat un sistem de incalzire pe baza de panouri solare ce va permite un control eficient al temperaturii, la costuri reduse. Acestea produc o cantitate de energie suficienta pentru incalzirea unei suprafete de 180 m2.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.green-report.ro

Un reactor energetic alimentat cu biomasa va fi construit la Avrig

SimonaG — Wed, 07 Dec 2011 13:01:15 +0000

In orasul Avrig va fi construit un bioreactor alimentat cu biomasa, care va produce simultan energie electrica si gaz metan.

Proiectul a fost elaborat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica (ICPE) din Bucuresti, impreuna cu Primaria din Avrig.

Noutatea acestui proiect o reprezinta utilizarea mixta a mai multor tehnici generatoare de energie din surse diferite, intr-o singura instalatie.

Bioreactorul ar putea consuma mai multe tipuri de biomasa – reziduuri provenite din industria alimentara si de la unitatile de alimentatie publica, precum si plante energetice.
Un avantaj al acestei surse de alimentare este ca energia provenita din biomasa este disponibila permanent, nefiind influentata de variatiile de temperatura zi-noapte.

Dupa fermentarea in bioreactor, produsul rezultat este bogat in nutrienti de baza si poate servi ca ingrasamant natural in agricultura.

Din fermentarea anaeroba a biomasei se va obtine gaz metan. Pe de alta parte, in sistemul bioreactorului vor fi integrate o centrala pneumatica, o turbina eoliana si un generator fotovoltaic, destinate sa produca energie electrica, precum si un termosolar care va produce energie termica.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.green-report.ro