34Life - Tree for life » Ecologie de la A la Z

Revista E Verde

SimonaG — Wed, 18 Jan 2012 14:37:22 +0000

Clubul de Turism si Ecologie ECOTUR a scos primul numar al revistei “E Verde”, o publicatie dedicata studentului, continand articole cu teme ecologice si turistice.

Noul numar se gaseste in format pdf pe site-ul oficial al organizatiei – www.club-ecotur.ro si reprezinta un cadou pentru cei care doresc sa cunoasca mai multe lucruri despre obiectivele turistice insuficient valorificate din Romania, moduri in care se poate respecta natura si cum primul an din viata de student te initiaza in atat de multe privinte.

Sursa: www.lumebuna.ro

Imaginaţi-vă cum ar fi să mergeţi pe jos 3 ore zi de zi pentru Apa

RaduM — Fri, 22 Apr 2011 08:59:10 +0000

În mass-media cel mai recent push pentru caritate este cel pentru APA. Water, un video infografic, este un clip care explica importanta apei potabile si ce trebuie sa faca zi de zi milioane de oameni pentru a avea acces la ceva care seamana mai mult sau mai putin cu apa potabila. 20$ pot cumpara unei persoane acces la o sursa sigura si potabila de apa.

Clipul este narat de Kristen Bell si creat de Jonathan Jarvis pentru Charitywater.org

charity: water este o organizatie non-profit care incearca sa aduca apa potabila milioanelor de oameni din tarile in curs de dezvoltare. 100% din donatiile publice se duc direct in proiecte de apa.

Urmariti clipul de mai jos:

Click here to view the embedded video.

Ecoterorismul, o noţiune de redefinit

RaduM — Fri, 25 Feb 2011 16:22:33 +0000

Iertare şi credinţă nouă

„Trebuie să mă ierţi, nu pot evita să nu fiu fără de măsură în ceea ce consider esenţial“, îmi vine să spun, citând spusa lui Ernesto Sabato din volumul Înainte de tăcere, un testament ecologic în ultimă instanţă. Fiindcă esenţiale consider a fi acum aerul, apa, solurile şi biodiversitatea, iar în relaţie cu ele, redefinirea ecoterorismului. OK, OK, am înțeles, nu mai insist, ne-am pus de acord încă de data trecută: adevăratul ecoterorist este omul cu manşete albe. Dezvoltatorul – fie el asfaltator, constructor ori primitiv „operator de turism“, adică un soi de hangiu mai lustruit – şi, îndărătul lui, un alt ignorant hulpav cu pretenţii de ctitor: politicianul.

Biserici pentru popi, drumuri pentru asfaltatori

Legătura între ortodoxie şi asfalt o fac, n-o să credeţi, credinţa în ochiul dracului, sihăstriile montane şi dezvoltatorii specifici. Fiindcă nu mai este un secret pentru nimeni că schiturile şi mânăstirile s-au înmulţit prin sălbăticii ca ciupercile, ele făcând trebuinţă mai cu seamă dezvoltatorilor în sutană, preoţi şi călugări. Necesare în primul rând asfaltatorilor, drumurile făcute pe bani publici (şi „banii europeni“ sunt tot publici!) împânzesc şi ele munţii, chiar dacă multe dintre ele sunt inutilizabile, blocate fiind cu zăpadă în majoritatea timpului. Iar faptul că în mânăstiri şi pe asfalturi colcăie sezonier indivizi obsedaţi doar de ochiul dracului desăvârşeşte coincidenţa.

Păcătoşii doctori fără de doctorate

Cum vremea sfinţilor doctori fără de arginţi a apus, documentaţia DN 66A („Drumul lui Băsescu“) a permis păcătoşilor doctori fără de doctorate, dar flămânzi de arginţi, să scoată la mezat probitatea lor profesională şi, odată cu ea, viaţa sălbatică din sudul Parcului Naţional Retezat. Iar dovada că ecoteroriştii pot fi găsiţi şi prin universităţi, luând chipul unor doctori Mengele, o fac paginile cu semnături din documentul „Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului“ elaborat de societatea Ecoterra SRL. Conform documentului, locuitorii Retezatului – cei înveşmântaţi în blănuri, pene, solzi, chitină şi frunze – nici nu existau şi nici nu treceau pe unde urma ca „drumul lui Băsescu“ să strivească natura. Fie că nunteau, asemenea acestei perechi de păstrăvi (foto 1), fie că se semeţeau dinaintea obiectivului ca această nevăstuică (foto 2), fie că mormăiau mulţumiţi ca Martinel (foto 3), ei nu bănuiau ce li se pregăteşte. Crima era normală însă, câtă vreme, chiar pe documentul pomenit, lectorul Sinitean Adrian și asistentul Duma Ioan, de la Universitatea de Vest din Timişoara, apar ca doctori în biologie, ceea ce nu erau, sub aripa conf. dr. Stănescu Dan (foto 4).

Trecea doctórul

Nu e nici o greşeală, chiar dacă rezonanţa intertitlului v-a trimis la Trecea condorul, hitul anilor ’70, omagiind zborul condorului şi înălţimile andine. Carpatini şi ceva mai modeşti, noi ne-am fi mulţumit dacă trecerea doctoroizilor în biologie prin Retezat s-ar fi soldat chiar cu mai puţin: identificarea vreunei acvile de munte, a vreunui viespar ori a vreunui guguştiuc patriot, fidel plaiului mioritic. N-a fost să fie aşa: în actele ştiinţificilor timişoreni, acvila de pe stema ţării a dispărut, viesparul a tulit-o spre sud, ofensat că a fost confundat de universitari cu şorecarul comun, iar guguştiucul a migrat şi el spre ţări mai calde, deşi până la studiul cu pricina, fiind o pasăre sedentară, nu o făcuse vreodată nici în ruptul capului.

Un articol de Nicolae R. Dărămuş via www.kamikazeonline.ro

Pe aceeasi tema: Ecoterorismul I, Ecoterorismul II

De ce am renuntat la masina

Catalin Ciupercescu — Thu, 10 Feb 2011 09:45:06 +0000

Am renuntat la masina de 4 luni. Ma deplasez numai pe jos sau cu tren, tramvai sau masina altcuiva care merge in directia mea. De ce? Pentru ca imi pun intrebari ciudate si gasesc raspunsurile…. Asa s-a intamplat ca intr-o zi sa ma intreb: “Cati copaci ar trebui sa plantez pentru a compenza poluarea cu CO2 realizata de deplasirile mele cu masina.” Si am inceput sa-mi fac calculele:

Conduc o Toyota Aygo care emite 104 g/km (destul de putin tinand cont ca medie pe Europa este 145 g/km)
In 5 ani am parcurs 56000 km, deci o medie de 11200 km/an (iarasi destul de putin pentru ca media pe SUA de ex este 20.000 km/an)
asta inseamna ca am emis 1164,8 kg de CO2 pe medie intr-un an… Ups

Si acum cu copacii… sunt multe discutii privind calcularea volumului de CO2 absorbit de copaci si cum ar trebui calculat. Unii spun ca un copac tanar 0-5 ani absoarbe dublu de CO2 fata de un copac batran pentru ca are nevoie sa creasca. Am gasit totusi un document realizat de Ministerul Mediului din Anglia care spunea ca o padure de foioase din Anglia absoarbe anual in medie 280 kg CO2 per hectar. OK, acum sa vedem cat ar trebui sa fie padurea mea:

Eu poluez 1164,8 kg
un hectar de padure absoarbe 280 kg per hectar
DECI, trebuie sa plantez 4,16 hectare de padure, adica 41600 m2 sau 0,04 km2
un copac tanar ocupa cam 1m2

In urma calculelor mele am aflat ca pentru a-mi pastra masina ar trebui sa plantez 41.600 de copaci. In conditiile astea m-am decis sa nu mai conduc. Tinand cont ca conduc de 5 ani…. si ca ar trebui sa acopar si acel CO2, trebuie sa plantez 20,8 hectare. Are cineva 20,8 hectare? Vin eu cu copacii.

Pentru ca sa va satisfaceti curiozitatea umana mergeti la: http://en.wikipedia.org/wiki/Motor_vehicle_emissions

Social & Environmental Benefits of Forestry – University of East AngliaEuropean Envionmental Agency www.eea.europa.eu

Pfand sau cum o fac nemtii mai bine

Catalin Ciupercescu — Wed, 09 Feb 2011 16:42:52 +0000

Daca mergi pe strazile Germaniei o sa-ti fie greu sa identifici sticle, ambalaje de plastic sau cutii de bere. Si totusi ei nu curata strazile zilnic cum se face de exemplu in Bucuresti pe strazile principale. Stiu ca nu o sa ma credeti, dar de exemplu pe Pantelimon se trece zilnic pentru curatenie. Acum o sa ziceti asa sunt nemtii pastreaza curatenia si romanii nu. Eh trebuie sa mergem la esenta problemei asa ca o sa folosim copilarescul ‘De ce?’ de minim 5 ori.

De ce nu sunt sticle pe strazile Germaniei?
Pentru ca nemtii nu arunca cu sticle pe strada.
De ce nu arunca nemtii sticlele pe strada?
Pentru ca au dat bani pe ele?
De ce au platit nemtii sticlele?
Pentru ca nu poti sa cumperi bere, apa, suc, ceai, apa imbuteliate fara sa platesti pe sticla
De ce trebuie sa platesti sticlele?
Pentru ca statul German si-a dat seama ca este mai rentabil, usor si ieftin sa reciclezi decat sa cumperi de la chinezi si sa arunci apoi la gunoi.
De ce a facut aceasta lege statul German?
Pentru ca firmele, ong-urile si omenii simpli au cerut aceasta schimbare.

Este un sistem foarte frumos prin simplitatea lui. Orice sticla pe care o cumperi are un cost atasat:

sticla de bere de 05l costa 8 centi
cutie de suc/bere de 0,5l costa 25 centi (aluminiul din cutie este foarte util, de exeplu Audi a inceput sa faca din Aluminiu caroseriile masinilor)
sticla de plastic 25 centi (plasticul este foarte poluant, se dezintegreaza greu, iar efectele asupra pestilor si pasarilor sunt cam nasoale)

Daca nu returnezi sticla, ai platit pretul, iar returnatul se face foarte usor la orice magazin prin niste aparate care iti trag sticlele si depoziteaza. Acum serios, ca ong de ce sa calarim noi muntii sa adunam toate sticlele aruncate? Este eficient? Tinand cont ca la urmatoarea gratariada vor fi la loc in cantitati mai mari? Hai mai bine sa ne unim si sa convingem Ministerul Mediului sa introduca Pfand… Hai sa o facem ca nemtii! Si cand vom vizita muntii sa o facem ca sa admiram frumusetile Romaniei si nu brand-ul Coca-Cola aruncat peste tot. DECI, la concret:

Trimiteti informatia mai departe! Haideti sa-i convingem pe guvernantii nostrii ca merita
Daca stiti pe cineva din minister va rog sa-mi dati datele de contact

Calitatea Vietii in Orase – Bucuresti

Catalin Ciupercescu — Mon, 07 Feb 2011 09:31:25 +0000

Andreea are 38 de ani şi trăieşte în centrul Bucurestiului. Tocmai se gândeşte să iasă la iarbă verde, în afara oraşului zgomotos împreună cu fiul ei, George. Andreea suferă de astm şi doctorul a avertizat-o în legătură cu pericolul poluării atmosferice, în special în zilele calde de vară. Andreea a auzit despre ceaţa din Londra din anii ‛50 care a ucis 2000 de persoane într-o singură săptămână. Îşi aminteşte din copilărie cum fumul de la fabrica din Oradea o obliga pe mama ei sa stearga praful zilnic, dar fara mare succes.

Maternitatea şi un atac de astm recent i-au atras atentia poluării aerului. Cert este că emisiile provenind de la mai mulţi poluanţi ai aerului au scăzut considerabil în toată Europa de Est începând cu anii 90 odata cu disparitia multor industrii. Totusi aerul inspirat acum de ea şi George in oras este la fel de poluat datorita masinilor pe care oamenii, acum si le permit. O parte semnificativă a populaţiei urbane din Europa încă trăieşte în oraşe unde limitele privind calitatea aerului stabilite de UE, în scopul protejării sănătăţii umane, sunt depăşite în mod regulat. În fiecare an, numărul persoanelor care mor prematur din cauza poluării aerului din Europa este mai mare decât al celor care mor din cauza accidentelor rutiere.

Există doi poluanţi, pulberile fine în suspensie şi ozonul de la nivelul solului, care sunt general recunoscuţi ca având cel mai mare impact asupra sănătăţii. Expunerea maximă şi pe termen lung poate avea diverse efecte asupra sănătăţii, de la iritaţii minore ale sistemului respirator la deces prematur.

Particule fine PM10
Particule fine PM10
Particule fine - Microscop
Particule fine PM2.5 - Microscop

Previous image Enlarge Close Next image

Image of

Pulberile (PM10 si PM2.5), un termen folosit pentru descrierea unei varietăţi de particule de mici dimensiuni provenind din surse ca emisiile de gaze de eşapament sau din sobe, afectează plămânii. Expunerea la pulberi este dăunătoare pentru orice vârstă, cei mai expuşi la risc fiind însă cei care au probleme cardiace si copii pana in 3 ani ai caror plamani nu sunt complet dezvoltati. Acest lucru cauzand probleme respiratorii de-alungul vietii.

Potrivit ultimelor date ale UE, începând din 1997, peste 50% din populaţia urbană a Europei a fost expusă la concentraţii de pulberi peste limita stabilită de UE pentru protejarea sănătăţii umane. Totodată, 61% din populaţia urbană s-ar putea să fi fost expusă la niveluri de ozon care depăşesc obiectivele fixate de UE. Potrivit estimărilor, PM2.5 (pulberi fine în suspensie) din aer au redus speranţa de viaţă în Europa cu peste opt luni.

De exemplu, Bucurestiul a depasit aceste limite in 140 de zile din cele 365 dintr-un an.

click pe imagine pentru zoom

AEM a semnalat şi faptul că deşi emisiile acestor doi poluanţi cheie au scăzut începând din 1997, concentraţiile măsurate în aerul inspirat au rămas în general aceleaşi. Deşi motivul pentru care concentraţiile ambientale nu au scăzut nu este cunoscut, o explicaţie poate fi o combinaţie de mai mulţi factori: temperaturile ridicate cauzate de schimbările climatice pot afecta calitatea aerului; sau poate suntem într-un zonă unde este transportată poluarea de pe alte continente sau emisiile naturale ale substanţelor care stau la baza formării ozonului, eliberate, de exemplu, de către copaci.

Totusi asa cum observa Andreea, Bucurestiul si in general marile orase ale Romaniei nu se afla in aceasta situatie, iar poluarea aici a crescut in mod constant odata cu accesul oamenilor la masini si cresterea economica. Iar datele UE sustin perceptia ei.

click pe imagine pentru zoom

Personajele din această relatare sunt fictive. Datele prezentate însă sunt reale. Întâmplarea are loc in Bucuresti.

4 proiecte romanesti finaliste la Green Awards 2010

SimonaG — Sat, 11 Dec 2010 23:37:49 +0000

Patru proiecte desfasurate in ultimul an de o serie de ONG-uri si companii din Romania au ajuns in finala competitiei internationale GREEN AWARDS, editia 2010. In cadrul ei au fost premiate cele mai eficiente si creative campanii de protectia mediului.

Organizatiile din Romania s-au remarcat prin faptul ca au inscris al doilea cel mai mare numar de proiecte.

Proiectele nominalizate au fost:

1) “I love Velo”

2) “Recicloniada”

3) “Programul de Colectare Selectiva”

4) “Monumentul Voluntarului Necunoscut”

Marele premiu a fost castigat de China Environmental Protection Foundation pentru o campanie de promovare a mersului pe jos, in detrimentul deplasarii cu masina.

Citeste toata stirea pe ResponsabilitateSociala.ro.

In 2010, planeta depaseste recordul la emisii

Paul Fulea — Mon, 22 Nov 2010 15:10:04 +0000

Nivelul emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera la nivel global va atinge un record in 2010, in ciuda unei mici scaderi anul trecut, din cauza dependentei de carbon a economiilor Chinei, Indiei si altor state emergente, potrivit unui grup de oameni de stiinta citati de Reuters.

Rezultatele fac parte din „bugetul anual de carbon”, calculat de Global Carbon Project, un grup international de cercetatori climatici si analisti care elaboreaza informari despre emisiile de dioxid de carbon.

In cazul in care cresterea economica va continua, emisiile vor avansa cu cel putin 3% anul acesta, au precizat oamenii de stiinta.
„Implicatiile unui asemenea ritm de crestere ar putea influenta o crestere a temperaturii globale medii mai mare de 2 grade Celsius”, a declarat un important om de stiinta australian, citat de Reuters.

Emisiile globale au scazut cu 1,3% in 2009

Emisiile de carbon la nivel global au scazut cu 1,3% in 2009, influentate de criza economica, insa se afla inca la al doilea cel mai inalt nivel din istorie, potrivit „The Guardian”.

Foarte multi experti prevedeau o scadere si mai mare, de 2,8% pentru 2009. Aceasta tinta nu a fost atinsa din cauza ca reducerea emisiilor de carbon pe unitate de PIB a fost mai mica in unele economii emergente.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.greenreport.ro

Vanturile din emisfera nordica au scazut in intensitate in ultimii 30 de ani

Paul Fulea — Mon, 25 Oct 2010 09:23:40 +0000

Viteza vanturilor din emisfera nordica a planetei s-a redus substantial in ultimii 30 de ani, releva primul studiu de anvergura realizat pe acest subiect de catre Laboratorul pentru stiintele climei si mediului, in colaborare cu Centrul european de prognoza meteorologica.

Publicat de ”Nature Geoscience”, studiul s-a bazat pe inregistrarile celor peste 800 de statii de masurare a intensitatii vantului. Acesta releva ca viteza vantului a intrat in declin in majoritatea regiunilor din zona temperata a suprafetei terestre din emisfera nordica, zona in care se afla si Romania.

In ultimele trei decenii, viteza a scazut in medie cu 10% in cele mai multe regiuni ale lumii: SUA, China, Australia si mai multe tari din Europa. Studiile arata ca, in Asia, vanrturile moderate si cele puternice au scazut cel mai rapid in intensitate.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.greenreport.ro

Cum ne otravesc banalele produse din plastic?

Paul Fulea — Tue, 19 Oct 2010 09:24:59 +0000

Imaginati-va un copil in banca, la scoala, uitandu-se pe geam cum ploua si rontaind distrat guma de sters de la capatul creionului. Fara ca el sa stie, o groaza de chimicale, clasate in Europa ca „toxice pentru functiile reproductive”, i se dizolva in saliva si ii intra in corp.

Un raport publicat saptamana trecuta de o retea de 140 de ONG-uri de mediu europene dezvaluie faptul ca substante chimice periculoase sunt prezente in zeci de produse de plastic aflate pe rafturile magazinelor, de la pantofi, gume de sters si penare si pana la jucarii sexuale, relateaza Reuters.

Studiul s-a concentrat asupra grupului de substante cunoscute sub numele de ftalati. In UE, sase dintre aceste substante sunt teoretic interzise in componenta jucariilor, din 1999, de teama ca acestea ar putea afecta dezvoltarea sexuala a copiilor. Insa, dupa cum dezvaluie studiul publicat de European Environmental Bureau (EEB), ftalatii sunt inca o componenta consistenta in jucariile aflate la vanzare in marile supermarketuri, precum Carrefour sau Tesco.

Penarul roz pandeste de pe raft

Studiul se bazeaza pe analize realizate de PiCA, un laborator independent din Germania. Autorii sai au descoperit pe rafturile unui magazin un penar roz in componenta caruia concentratia de ftalati era de trei ori mai mare decat limita maxima adminsa de UE pentru articolele pentru copii.

Intr-o banala guma de sters, specialistii au gasit un tip de ftalat pe care il considera de mare risc, intr-o concentratie apropiata de nivelul maxim in care acesta ar trebui sa se gaseasca intr-o jucarie.

Studiul a mai relevat faptul ca retailerii ignora obligatia legala de a le furniza clientilor informatii despre prezenta ftalatilor in produse. Doar un sfert dintre retailerii care au participat la sondaj au oferit raspunsuri satisfacatoare la intrebarile legate de chimicalele continute de produsele lor.

Nu exista un control real

„Toata lumea ar trebui sa primeasca informatii complete despre chimicalele din produsele pe care le cumpara. De exemplu, un parinte ar trebui sa fie informat automat daca un penar pentru copilul sau contine ftalati care ii pot afecta dezvoltarea sexuala”, a atras atentia Christian Schaible, reprezentant al EEB. Din pacate, furnizorii nu sunt obligati sa ofere aceste informatii, deci nici acest drept legal nu este pus in practica, a mai adaugat acesta.

Continuarea articolului aici.

Sursa: www.greenreport.ro